Articol scris de psihoterapeut Daniel Țincu
Magia sărbătorilor erupe an de an ca reclamele la pariuri și detergenți. Deja rulează insistent pe ecrane imagini cu familii împărțind cadouri. Spoturile meșteșugite scot în evidență mai abitir ca oricând mărinimia și abundența umană. Să înțelegem doar că toate drumurile duc la o vitrină. Bradul somptuos, sub care așteaptă un munte de cutii dichisite, semnifică tot mai clar lumea cu hotare tot mai străvezii între fantezie și realitate.
Așteptând în van sosirea lui Moș Crăciun, feeria apasă involuntar butonul fricii de a fi singur.
Cum apare frica de a fi singur?
A fi singur face parte din viața omului. E ok să stai singur. Psihologic vorbind, perioadele cu tine ajută la introspecție, cunoaștere de sine, maturizare. Numai că azi, și mai ales de sărbători, nu mai ai voie să fii singur. Cel puțin așa ai crede dacă urmărești colcăiala de pe internet. Revenind la psihologie, starea noastră de bine se joacă în dinamica dintre nevoia pentru autonomie și cea de aparținere. Echilibrul pare tot mai greu de atins în lumea ideală vânturată pe ecrane. Oricât de grea, însingurarea poate prevesti o perioadă de creștere, de evoluție personală. Mai jos găsești câteva sugestii prin care poți relaționa cu această frică.
Nu uita. Poți fi singur și în mijlocul mulțimii. Așa cum poți fi imun la singurătate chiar dacă-ți petreci Crăciunul de unul singur la tine acasă. Depinde de relația ta cu tine.
Găsește-ți un soulver simplu și rapid
Cum să gestionezi psihologic frica de a fi singur de sărbători?
Singurătatea nu reprezintă problema în sine, ci modul în care te raportezi la ea.
De pildă, imaginează-ți cum percepi solitudinea dintr-o seară de luni prin comparație cu cea de sâmbătă. Dacă e luni societatea îți spune că ai tot dreptul să-ți tragi sufletul după o zi de muncă relaxându-te în cuibul tău până te pui la somn. Sâmbăta în schimb când bubuie internetul de petreceri prin oraș iar tu, în loc să eliberezi animalul din tine, zaci fără niciun plan pe canapea, te întuneci. Perpelești telefonul sperând într-o invitație de ultimă oră. Doar e sâmbătă și nu vrei să rămâi a cincea roată de la căruță. Poate ar merita să te întrebi cum de aceeași experiență de a fi singur o trăiești atât de diferit în funcție de ziua din calendar.
Ce-ai spune dacă ai auzi că ai ales să fii singur?
Toți avem o voce în cap care ne amintește cât de praf suntem. Ți-ai repetat asta de un milion de ori. Cine să-și petreacă timp cu o persoană atât de anostă, morocănoasă, temătoare, urâtă, grasă etc. Dar dacă nu e așa? Dacă singurătatea nu îți e dată pentru cât de urâcios ești? Ce ai spune dacă ai auzi că ai ales-o chiar tu, cu mult timp în urmă, printr-o manevră ingenioasă de a evita suferința? Psihologii au descoperit că ce ne-a înstrăinat de fapt nu e tendința noastră de însingurare ci o companie cu adevărat nepotrivită când eram copii. De aceea ți se pare mai convenabil să petreci timp cu tine decât să riști să te expui într-o relație cu o persoană egoistă sau rea care nu e capabilă emoțional să te vadă.
Fericirea celorlalți este pur și simplu supralicitată.
Pe Facebook, Instagram și la TV, ai impresia că oamenii trăiesc în paradis. Ne-am obișnuit să proiectăm fericirea în afară. Treci pe lângă un restaurant, zărești prin geam persoane râzând cu gura până la urechi, și te simți ultimul. Te intersectezi pe alee cu un cuplu ținându-se de mână și ai senzația că au descoperit fericirea ultimă. Studiile arată însă că frica stă chiar în centrul existenței umane. Nimeni nu e scutit. Nu există oameni fericiți și oameni nefericiți. Trăim într-o societate care supralicitează succesul și ascunde în spatele ambalajului drame greu de închipuit.
Dacă ți s-a urât să stai de unul singur și consideri asta semnul unei boli grave de care nu vei scăpa niciodată, încearcă să privești și din alt unghi.
Cineva care petrece majoritatea timpului retras din societate nu e neapărat un ciudat odios numai bun de ocolit. Solitarul reprezintă totodată exemplul marilor personalități care s-au izolat pentru a-și elabora munca. Datorită efortului lor creator am avut de câștigat toți membrii comunității.
Singurătatea ta sufocantă este simptomul unei afecțiuni cu rădăcini în copilărie.
A te vindeca de singurătate nu înseamnă să sari în relații cu oricine, numai să nu mai fii singur. De fapt, atitudinea disperată de a găsi pe cineva, pe oricine, dispus să petreacă timp cu tine, e cea mai sigură cale de a rămâne însingurat. Modalitatea de a te putea bucura de relații sănătoase în viața ta începe prin a învăța să te accepți și să te iubești pe tine însuți. Dacă sună bine dar habar nu ai ce înseamnă asta, îți spun că ăsta e drumul bătătorit dar necesar pe care pășim cu toții în căutarea izbăvirii. Încearcă psihoterapia.
Sursă: Ideile acestui articol mi-au fost inspirate de filmulețul din link: The Terror of Being Alone – YouTube
