Utilizarea social media poate fi privită ca o sabie cu două tăișuri. Având atât efecte pozitive, cât și negative este important să aruncăm o privire mai atentă asupra rețelelor sociale și a sănătății noastre mintale. O postare pe Instagram, facebook sau Tik Tok poate părea distractivă și o formă inofensivă de socializare, însă de obicei se ascund și alte lucruri în spatele acestei povești.
Da, social media poate fi educațională, relaxantă și o formă de evadare necesară din stresul și presiunea de zi cu zi, dar orice lucru în exces poate face mai mult rău decât bine. Utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate duce la anxietate, stres cronic sau depresie, iar despre aceste aspecte se vorbește mult prea puțin.
În cele ce urmează, vei afla cum poți utiliza social media într-un mod echilibrat, astfel încât să te poți bucura de beneficiile acesteia și să eviți majoritatea efectelor negative.
Care este impactul social media asupra sănătății mintale?
Poate fi social media dăunătoare pentru sănătatea mintală? Răspunsul scurt ar fi da, pentru unele persoane. Cu toate acestea, modul în care social media afectează sănătatea mintală depinde de fiecare persoană în parte. Pentru unii, chiar ar putea îmbunătăți sănătatea mintală.
Conexiunea umană este cunoscută în reducerea stresului, anxietății și depresiei. Socializarea ne ajută să învățăm cum să navigăm prin provocările vieții, ne poate crește stima de sine și ne ajută să evităm singurătatea, sporind sentimentul de fericire.
În ziua de astăzi, mulți oameni se bazează poate pe Instagram, facebook, Youtube, TikTok sau alte canale social media pentru a se conecta și forma legături cu alte persoane. Acestea fiind spuse, deși poate fi o experiență plăcută și sănătoasă, conexiunile virtuale tind să înlocuiască interacțiunile față în față.
În mod ironic, având în vedere chiar denumirea “social media”, petrecerea excesivă pe rețelele sociale poate duce de fapt la izolare și singurătate. Cele mai recente cercetări arată de asemenea că se pot accentua problemele de sănătate mintală sau emoțională deja existente, cum ar fi depresia sau anxietatea. Tinerii sunt cei mai predispuși la aceste efecte negative. Un studiu din 2019 a constat faptul că tinerii care petrec mai mult de 3 ore pe social media au un risc mai mare de a se confrunta cu probleme de sănătate mintală.
Dacă petreci mult timp pe rețelele sociale și ai experimentat sentimente crescute de singurătate, tristețe, frustrare sau un sentiment general de nemulțumire, acum este timpul să-ți reevaluezi relația cu social media. Folosește informațiile și sfaturile pe care ți le transmitem aici pentru a observa modul în care, când și cât de mult folosești social media, astfel încât să găsești un echilibru sănătos, pentru că da, acest lucru este posibil.
Efectele pozitive ale social media
Cu siguranță, social media nu este deloc rea. După cum am menționat deja, pentru unii poate avea un impact pozitiv asupra sănătății mintale atunci când este folosită în mod corespunzător. Interacțiunile sociale virtuale nu sunt la fel de benefice din punct de vedere psihologic precum contactul față în față, dar totuși ne pot ajuta să rămânem conectați cu cei dragi, contribuind la starea noastră de bine.
Printre efectele pozitive ale social media se regăsesc și următoarele:
- Rămâi în contact cu familia și prietenii, chiar și cu cei care locuiesc foarte departe;
- Creșterea gradului de conștientizare asupra unor cauze semnificative și probleme importante;
- Networking cu persoane ce au interese și ambiții similare;
- Împărtășirea propriilor opinii;
- O platformă utilă pentru promovarea și împărtășirea cu ceilalți a unor “eforturi” creative;
- Găsirea unui sprijin emoțional în momente dificile;
- Întâlnirea unor persoane noi și formarea de noi prietenii;
- Aflarea, învățarea și cercetarea unor informații valoroase;
- Marketing pentru business sau brand;
Un alt aspect pozitiv la social media este faptul că aceasta asigură conexiuni sociale vitale pentru oamenii care locuiesc în zone îndepărtate și nu pot avea altfel acces la informații.
Efectele negative ale social media
În ciuda numeroaselor efecte pozitive, social media are și unele dezavantaje destul de distinctive și adesea severe. Când ne uităm la modul în care social media afectează sănătatea mintală, este esențial să analizăm ambele părți și să observăm cu atenție aspectele nesănătoase.
De ce social media poate fi nesănătoasă? A petrece prea mult timp pe rețelele sociale poate crea un ciclu negativ care se tot repetă. E posibil să utilizezi în exces rețelele sociale atunci când te simți deprimat, singur, stresat sau anxios. S-ar putea să crezi (sau să te convingi singur) că te ajută, te face fericit, îți oferă divertisment și te face să te simți mai conectat.
Cu toate acestea, utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate crea sentimente de nemulțumire sau izolare. Aceste sentimente pot la rândul lor să provoace sau să intensifice anxietatea, stresul sau depresia – întocmai acele sentimente de care vrei să scapi. Pe măsură ce simptomele continuă se se intensifice, unele persoane se simt obligate să folosească și mai mult rețelele sociale, contribuind astfel la ciclul negativ despre care vorbeam.
Efectele negative ale social media pot include următoarele:
Frica de a pierde (FOMO – “fear of missing out”)
FOMO este un concept care există cu mult timp înaintea rețelelor sociale.
Instagram, Youtube, Facebook, Tik Tok sau alte rețele sociale nu ajută. De fapt, a da “scroll“ pe aceste platforme poate declanșa sentimentul că toți ceilalți trăiesc o viață mai bună decât a ta. Când simți că ratezi atât de multe lucruri bune, sentimentul valorii de sine poate fi afectat. Te poate face să te simți anxios, singur și totodată te va face să folosești și mai mult social media.
Absorbirea de sine
Postarea nenumăratelor selfie-uri și exprimarea gândurilor personale despre fiecare situație socială poate conduce la un sentiment nesănătos despre sine. Acest tip de absorbire de sine poate crea o distanță între tine și persoanele din viața ta.
Imagine negativă asupra propriului corp
Imaginea negativă asupra propriului corp este un alt efect din ce în ce mai des întâlnit în cercetările recente. Cercetările recente au descoperit o tendință tulburătoare în rândul femeilor tinere care folosesc filtrele în social media. Termenul folosit este cel de “dismorfie Snapchat” descris ca sindromul urâțeniei închipuite sau handicapul invizibil, prin care filtrele de editare sunt incriminate de distorsionarea realității prin alterarea percepției utilizatorilor asupra propriului aspect.
Dismorfia Snapchat se referă la dorința puternică de a schimba aspectul fizic în așa fel încât să se potrivească cu imaginile filtrate. Acest fenomen a ajuns atât de departe încât chirurgii plasticieni au observat o creștere surprinzătoare în rândul pacienților care își doresc operații estetice pentru a arăta la fel ca reprezentarea lor filtrată.
Depresie și anxietate
Prin natura noastră suntem niște ființe sociale. Avem nevoie de conexiuni pentru a ne menține sănătatea psiho-emoțională. Studiile arată că întâlnirile față-n față cu o persoană reduc rapid stresul, reglează ritmul cardiac și pot reduce durerea și inflamația.
Cu cât avem mai multe interacțiuni sociale virtuale în loc de interacțiuni umane în persoană, cu atât crește riscul de a dezvolta sau agrava depresia, anxietatea sau alte tulburări ale dispoziției.
Numeroase studii au analizat legătura dintre depresie și utilizarea social media. Rezultatele arată faptul că simptomele depresive sunt semnificativ mai mari în raport cu timpul petrecut și intensitatea utilizării rețelelor sociale.
Cyberbulling
Cercetările arată că aproape 60% dintre adolescenți au trecut prin cyberbulling, hărțuire online. Hărțuitorii folosesc din ce în ce mai mult rețelele sociale pentru a ataca, răspândind minciuni dureroase sau perpetuând zvonuri ce pot cauza victimelor cicatrici emoționale pentru o lungă perioadă de timp.
Noi potențiale probleme legate de sănătatea mintală
În ultimii ani, au apărut noi îngrijorări legate de relația dintre utilizarea social media și sănătatea mintală. De exemplu, s-a descoperit o legătura încă neînțeleasă pe deplin între tulburări de tic și utilizarea unor platforme precum Tik Tok. Psihiatrii au observat un număr semnificativ de tinere fete care dezvoltă mișcări incontrolabile precum o “explozie de ticuri”.
Se cunoaște faptul că anxietatea este o cauză principală a spasmului involuntar din tulburările de tic. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări ca să înțelegem pe deplin orice rol pe care social media l-ar putea juca în această problemă.
Deocamdată, există îngrijorarea că tulburările de tic sunt declanșate prin vizionarea altora – există chiar și un hashtag popular care adună miliarde de vizualizări, numit “tourettes”, postat de adolescente care caută sprijin și acceptare în timp ce adoptă aceste ticuri involuntare ce apar atunci când folosesc social media.
Găsește-ți un soulver simplu și rapid
Semne că social media îți afectează sănătatea mintală
Există mai multe semne care apar atunci când utilizarea social media devine una nesănătoasă. Evitarea interacțiunilor față în față este una dintre ele, mai ales dacă înainte erai o persoană socială, cu foarte mulți prieteni.
Un alt indiciu important ar putea fi faptul că prioritățile tale s-au schimbat. De exemplu, dacă școala sau munca era un lucru cu care te mândreai, în care investeai mult timp și îți doreai succesul, însă lucrurile s-au schimbat acum, ar trebui să-ți pui un semn de întrebare. Dacă acum te simți demotivat, ar trebui să cauți motivele care au cauzat această schimbare.
Alți factori care semnalează faptul că social media îți poate afecta sănătatea mintală și emoțională sunt următorii:
- Îți compari viața ta cu a celor de pe social media (persoane pe care nu le cunoști în realitate);
- Petreci mai mult timp în social media decât cu persoane reale;
- Ești mai distras la școală, muncă sau atunci când petreci timp cu prietenii;
- Ai trecut prin cyberbullying;
- Nu ai timp să te gândești la tine sau să faci lucruri pentru dezvoltarea ta personală;
- Ai observat că ai probleme cu somnul;
- Ai început să te implici în comportamente riscante (în special dacă faci acest lucru pentru a câștiga atenție, like-uri sau urmăritori)
Cum să minimizezi impactul negativ pe care social media îl poate avea asupra ta
Adevărul este că social media ne poate afecta sănătatea mintală dacă o lasăm să facă asta. Este un lucru de care toată lumea ar trebui să fie conștientă. Apoi, dacă devine o problemă, aceasta poate fi rezolvată imediat. Există o serie de măsuri proactive pentru a te asigura că timpul petrecut în social media este cât mai sănătos posibil.
Dacă te întrebi cum îți poți îmbunătăți sănătatea mintală, poți lua în considerare aceste sfaturi referitoare la social media și tehnologie în general.
Limitează utilizarea social media
Descarcă o aplicație sau folosește funcția telefonului tău pentru a monitoriza timpul pe care-l petreci pe rețelele sociale. Majoritatea persoanelor rămân surprinse de cât de mult timp petrec pe rețelele sociale.
Folosește aceste informații pentru a stabili un obiectiv realist despre cât de mult timp și energie ești dispus să acorzi rețelelor sociale în fiecare zi. Nu trebuie să renunți cu totul, însă stabilirea unor limite este o modalitate bună de a minimiza impactul negativ asupra vieții tale.
Ai putea înlocui timpul petrecut pe rețelele sociale cu activități sănătoase, cum ar fi sportul, grădinăritul, meditația, voluntariatul, învățarea unei limbi noi sau petrecerea timpului în natură.
Închide-ți telefonul
Închideți telefonul mobil sau alte device-uri în anumite perioade din zi, cum ar fi atunci când te afli la volan, când te antrenezi, când te afli la o întâlnire de afaceri, iei cina, te joci cu copiii, ești la școală, muncă sau cu prietenii. Închide-ți telefonul și lasă-l în afara dormitorului pentru a se încărca peste noapte.
Oprește notificările
Dacă îți oprești notificările de pe rețelele sociale vei fi mai puțin distras în timpul zilei. E dificil să reziști de fiecare dată când auzi bipuri, sunete sau un bâzâit care te avertizează cu privire la cele mai recente postări, mesaje și activități.
În schimb, stabilește-ți limite cu privire la cât de des îți poți verifica feed-urile rețelelor sociale. Începe cu mai puțin, cum ar fi limitarea la 15 minute, apoi crește treptat timpul verificării la 30 minute, 45 minute și așa mai departe.
Găsește-ți un soulver simplu și rapid
Surse:
1. O’Reilly M, Dogra N, Hughes J, Reilly P, George R, Whiteman N. Potential of social media in promoting mental health in adolescents. Health Promot Int. 2018; https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30060043/.
2. Vannucci A, Flannery K, Ohannessian C. Social media use and anxiety in emerging adults. J Affect Disord. 2017; https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27723539/.
3. Świątek A, Szcześniak M, Bielecka G. Trait Anxiety and Social Media Fatigue: Fear of Missing Out as a Mediator. Psychol Res Behav Manag. 2021;Volume 14; https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8488036/.
4. Yang J, Fardouly J, Wang Y, Shi W. Selfie-Viewing and Facial Dissatisfaction among Emerging Adults: A Moderated Mediation Model of Appearance Comparisons and Self-Objectification. Int J Environ Res Public Health. 2020; https://www.ncbi.nlm.nih.gov/labs/pmc/articles/PMC7013747/.
5. Welch, MD, DFAPA M. Connecting in Times of Crisis: Eye Contact | Nurture Science Program. Nurture Science Program. Published 2020. https://nurturescienceprogram.org/connecting-despite-crisis-eye-contact/.
6. Lin L, Sidani J, Shensa A et al. ASSOCIATION BETWEEN SOCIAL MEDIA USE AND DEPRESSION AMONG U.S. YOUNG ADULTS. Depress Anxiety. 2016;33(4):323-331. doi:10.1002/da.22466. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26783723/. Accessed May 11, 2022.
7. Cunningham S, Hudson C, Harkness K. Social Media and Depression Symptoms: a Meta-Analysis. Res Child Adolesc Psychopathol. 2021;49(2):241-253. doi:10.1007/s10802-020-00715-7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33404948/. Accessed May 11, 2022.
8. Anderson M. A Majority of Teens Have Experienced Some Form of Cyberbullying. Pew Research Center: Internet, Science & Tech. https://www.pewresearch.org/internet/2018/09/27/a-majority-of-teens-have-experienced-some-form-of-cyberbullying/. Published 2018. Accessed May 11, 2022.